CONCEDIUL DE MATERNITATE (PRE ȘI POST NATAL) PENTRU MAMELE-AVOCAT

Am decis să scriu acest articol, desi nu este unul de larg interes, ci se adresează doar mamelor avocat și parțial, mamelor ce desfășoară activități independente (asimilate PFA), întrucât nu am reușit să găsesc o informare corectă și completă, motiv pentru care am fost nevoită să tot alerg între instituții. Sper, prin această modalitate, să vin în întâmpinarea colegelor care se confruntă cu acest hățiș birocratic.

         

I.            Când poate intra o viitoare mamă-avocat în concediu prenatal?

Discuțiile pe acest subiect sunt îndelung dezbătute în mediul online, fiind păreri împărțite. Conform OUG 158/2005 actualizată, durata totală a concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, aceasta fiind și perioada pentru care se primește indemnizația de maternitate. (a nu se confunda cu indemnizația de creștere copil!). Ordonanța recomandă ca zilele să fie împărțite în mod egal, respective 63 înainte de naștere (prenatal) și 63 după naștere (postnatal), însă acestea se pot compensa, în funcție de dorința mamei și permisiunea medicului de familie.

Împărțirea zilelor de concediu trebuie făcută astfel încât după naștere să rămână cel puțin 42 de zile. (durata minima a concediului de lăuzie)

Având în vedere că nașterea poate avea loc (la termen) între săptămânile 38 și 42, mamele pot beneficia de concediu prenatal începând cu săptămâna 29 de sarcină. (recomandarea medicilor este să luați acest concediu începând cu săptămânile 30-31 pentru a fi sigure de numărul zilelor rămase după naștere, însă trebuie să cunoașteți că aveți dreptul de a solicita împărțirea zilelor și în mod diferit)

     În luarea deciziei privind împărțirea zilelor trebuie să tineți cont și de faptul că indemnizația pentru creștere copil se poate acorda doar după terminarea concediului de maternitate și nu mai devreme de a 43-a zi de la nașterea copilului!

Este important de știut că, în calitate de avocat, poți beneficia de indemnizație de concediu de maternitate, atât de la Casa de Asigurări de Sănătate, cât și de la barou.

II.       Cum poți obține indemnizația de concediu de la CAS și care sunt documentele necesare?

În primul rând, asigurarea pentru indemnizații și concedii medicale este facultativă pentru avocați, respectiv PFA-uri. Astfel, dacă doriți să vă asigurați, trebuie să urmați procedura OUG 158/2005, actualizată și să depuneți la Casa de Asigurări de Sănătate din circumscripția căreia locuiți o declarație privind asigurarea pentru concedii și indemnizații.

Declarația de asigurare trebuie însoțită de o copie a actului de identitate și dovada veniturilor. (decizia de impunere – formularul 260). Totodată, la momentul depunerii declarației, se va calcula contribuția ce trebuie să o achitați. Cota de contribuție este de 0,85% și se va aplica asupra veniturilor din decizia de impunere (estimată/anuală).

Spre exemplu, dacă doriți să vă asigurați în anul 2017 și aveți o decizie de impunere (estimată) pentru venituri în cuantum de 30.000 lei, contribuția va fi de 255 lei/an, urmând a beneficia de concediu de maternitate în cuantum de 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni. (Media veniturilor este de 30.000/12=2500 lei/lună, Concediul de maternitate va fi 85% din 2500, aproximativ 2000 lei - se plătesc doar zilele lucrătoare!

Termenul de plată a contribuțiilor pentru concedii și indemnizații este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor este de o lună de 22 de zile lucrătoare realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical. (se recomandă asigurarea înainte de împlinirea celei de-a cincea lună de sarcină, însă nu este obligatoriu, important este să îndepliniți stagiul de cotizare)

Ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza declarației de asigurare pentru concedii și indemnizații (venit, nume, date de contact), este obligatorie depunerea comunicării de modificare a acesteia, în termen de maximum 30 de zile de la apariția modificării respective. (De exemplu, dacă v-ați asigurat în baza deciziei de impunere estimate, va fi nevoie să duceți decizia de impunere anuală, conform veniturilor efectiv realizate)

Persoanele fizice asigurate pe bază de declarație de asigurare pot solicita retragerea declarației de asigurare pentru concedii și indemnizații prin depunerea la CAS a solicitării de retragere a declarației. Nedepunerea formularului-tip de retragere a declarației de asigurare pentru concedii și indemnizații nu exonerează asiguratul de obligațiile asumate prin declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații. 

! Dacă îndepliniți stagiul de cotizare și pe parcursul sarcinii apar probleme de sănătate și primiți concediu medical pentru boală obișnuită/risc maternal, condițiile de obținere a indemnizației de concediu sunt aceleași, doar că vi se va plăti 75% din media lunară a veniturilor raportat la numărul zilelor de concediu.

După ce ați obținut de la medical prescriptor formularul de concediu, va trebui să îi faceți una-două copii, după care să vă întoarceți la medic să vă scrie ”conform cu originalul”, să semneze și să parafeze copiile. Sună cam ciudat, nu? Subliniez acest aspect întrucât vi se va solicita formularul de concediu în original (alb+roz) la barou, iar la CAS veți prezenta copia conform cu originalul, parafată și semnată de medic. Până anul trecut se solicita legalizarea la notar, însă mi s-a comunicat că este o procedură învechită și nu pot fi primite copii legalizate.

Așadar, după parcurgerea acestei etape, veți merge la CAS și veți depune:

1. În cazul concediului medical inițial:

-              Cerere tip privind solicitarea indemnizației de asigurări sociale de sănătate – anexa 9 din OUG158/2005, în unul sau două exemplare, în funcție de Casa de Asigurări de Sănătate de care aparțineți;

-              Copia semnată și parafată de către medic a concediului medical;

-              Copie a declarației de asigurare;

-              Copie de pe dovada venitului (decizie de impunere);

-              Copie după dovada de plată a contribuției cuvenite (chitanță/ordin de plată);

-              Extras de cont pe numele titularei – pentru efectuarea plății prin virament;

2. În cazul concediului medical în continuare:

-              Cererea tip privind solicitarea indemnizației de asigurări sociale de sănătate – anexa 9 din OUG158/2005, în unul sau două exemplare, în funcție de Casa de Asigurări de Sănătate de care aparțineți;

-              Copia semnată și parafată de către medic a concediului medical;

-              Extras de cont pe numele titularei – pentru efectuarea plății prin virament – optional, în funcție de Casa de Asigurări de Sănătate de care aparțineți.

Concediul medical se depune la CAS până pe data de 5 ale lunii următoare față de data emiterii și se plătește până pe data de 15. (Pentru a fi mai explicită, să presupunem că aveți concediu pentru perioada 1.05.2017 – 31.05.2017. Aveți obligația de a depune documentația până pe 5.06.2017, iar plata se va face până pe 15.06.2017. Recomandarea ar fi să nu așteptați până pe 5, ci să îl duceți din timp, la scurt timp după emitere.)  

III.       Cum poți obține indemnizația de concediu de la barou și care sunt documentele necesare?

Ca și în situația precedentă, aveți dreptul la 126 de zile de concediu de maternitate plătit. Stagiul minim de cotizare este 12 luni și trebuie să aveți achitate la zi obligațiile de plată către sistem. De asemenea, de aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care, în condiţiile statutului si regulamentului au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, în cadrul sistemului de asigurări sociale ale avocaţilor, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat cu condiţia ca anterior pierderii acestei calităţi să fi realizat un stagiu de cotizare în sistem de cel puţin 12 luni.

Cuantumul indemnizației de concediu este de 90% din media contribuţiilor lunare efectiv plătite la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor pe ultimele 12 luni, însă nu poate fi mai mică de 40% și nici mai mare de 100% din venitul de referinţă lunar pe profesia de avocat, stabilit de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, în vigoare la data soluţionării cererii. La momentul anului 2017, venitul de referință este de 2428 lei. Astfel, indemnizația nu poate fi mai mică de 971,2 lei sau mai mare de 2428 lei.

Totodată, trebuie să aveți în vedere că, în cazul în care ați înregistrat încasări în perioada pentru care solicitați indemnizația de concediu, indemnizația va fi redusă proportional cu cuantumul încasărilor, printr-un algoritm al sistemului. Dacă încasările depășesc venitul de referință lunar, nu veți beneficia de indemnizație și veți achita contribuțiile conform veniturilor realizate.

Nu sunt considerate venituri noi încasările din oficii pentru dosare finalizate în lunile anterioare!

La va trebui să depuneți doar formularul de concediu medical, în original.

! Pentru a beneficia de indemnizațiile menționate în prezentul material nu trebuie să vă suspendați activitatea (nici la administrația financiară, nici la barou). Suspendarea o veți solicita după terminarea concediului de maternitate, iar dovada suspendării vă va fi necesară la momentul depunerii cererii de concediu pentru creșterea copilului, respectiv acordare indemnizație de creștere copil.

*** Acest material este orientativ. Pentru informații complete, contactați instituțiile abilitate.

 OUG 158/2005 și anexe

PUNEREA SUB INTERDICȚIE JUDECĂTOREASCĂ

Punerea sub interdicție judecătorească se aplică doar în cazul persoanelor care nu au discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele lor, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale. Cererea declanșării acestei proceduri va fi soluționată de instanța de tutelă și trebuie să cuprindă faptele din care rezultă problemele de sănătate mintală ale persoanei, precum și dovezile pe care se sprijină susținerile făcute.

Înainte de judecarea cererii, președintele completului va transmite o copie a cererii către persoana a cărei punere sub interdicție a fost cerută și va dispune numirea unui curator care să reprezinte interesele persoanei, dacă aceasta nu se poate înfățișa personal în instanță. Procurorul sau organele de poliție vor efectua cercetări cu privire la acțiunea introdusă și vor dispune prezentarea persoanei bolnave în cadrul unei comisii de medici specialiști, în vederea expertizării acesteia.

După îndeplinirea acestor formalități, instanța va ordona stabilirea termenului de judecată. În cadrul procedurii este obligatorie ascultarea celui a cărei punere sub interdicție se solicită, iar în cazul în care nu se poate prezenta în fața instanței, instanța se va deplasa la locul în care se găsește acesta.

În cazul admiterii cererii, hotărârea se va comunica la Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pentru efectuarea mențiunilor cuvenite pe marginea actului de naștere, la serviciul sanitar competent în vederea supravegherii permanente, la biroul de cadastru și publicitate imobiliară, dacă este cazul, precum și la registrul oficiului comerțului, în anumite situații.

Ridicarea interdicției judecătorești se poate dispune la încetarea cauzelor care au condus la instituirea acestei măsuri. Cererea se poate formula de către persoana pusă sub interdicție, de tutore sau de autoritățile îndreptățite.

Material publicat la data de 12.05.2017 în www.presagalati.ro
http://presagalati.ro/punerea-sub-interdictie-judecatoresca-procedura-de-solutionare-a-cererii/

Modificări în materia ordinului de protecție - excepție de neconstituționalitate admisă

 Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate a articolului 5 litera c din Legea 217/2003 privind combaterea violenței în familie, care impunea obligația ca persoanele care au avut relații de concubinaj sau asemănătoare celor părinte-copil să conviețuiască pentru a se îndeplini condiția calității procesuale. Prin admiterea excepției a fost eliminată cerința conviețuirii și a fost extinsă aplicabilitatea normelor privind emiterea ordinului de protecție.

Decizia Curții vine ca urmare alinierii dispozițiilor legale interne cu normele europene. Articolul 3 din Convenția din 11 mai 2011 a Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016, prevede că ”violența domestică înseamnă toate acțiunile de violență fizică, sexuală, psihologică sau economică, care se produc în mediul familial sau domestic ori între foștii sau actualii soți sau parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărțit același domiciliu cu victima.”

Totodată, instanța a avut în vedere faptul că, în conformitate cu articolul 20 alin. 2 din Constituția României, în cazul unor neconcordanțe între normele interne și cele internaționale la care România este parte, reglementările internaționale au prioritate.

Decizia este definitivă și general obligatorie, de imediată aplicare.

Articol publicat la data de 3.05.2017 în www.presagalati.ro
http://presagalati.ro/ordinul-de-protectie-exceptie-de-neconstitutionalitate/

Ordinul de protecție - îndrumări pentru victimele violenței în familie

Violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de un membru de familie împotriva altuia, care provoacă sau ar putea provoca prejudicii sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale, psihologice, constrângere sau privare de libertate.

Legea 217/2003 privind prevenirea violenței în familie prevede că manifestarea violenței în familie poate îmbrăca diverse forme, fără a se limita la violența fizică. Spre exemplu, există violență domestică și dacă aceasta se manifestă la nivel verbal, psihologic, sexual, economic, social sau spiritual.

Ordinul de protecție a fost instituit de legiuitorul român tocmai pentru combaterea și prevenirea acestor tipuri de abuzuri domestice. Persoana agresată poate să se adreseze instanței, în vederea luării unor măsuri cu caracter provizoriu de combatere a pericolului reprezentat de agresor.

Cine are calitatea de a solicita emiterea unui ordin de protecție?

Articolul 5 din Legea 217/2003 prevede definițiile date de legiuitor expresiei de membru de familie. În sensul acestor norme legale, au calitatea de a solicita emiterea unui ordin de protecție ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude, soțul/soția și fostul/a soț/soție, persoanele care au stabilit relații asemănătoare celor de soț și soție sau părinți și copil, în cazul în care conviețuiesc, tutorele sau reprezentantul legal, în cazurile expres prevăzute de lege.

Având în vedere definiția expresiei de membru de familie, trebuie subliniat faptul că, în cazul concubinilor, se pot aplica dispozițiile Legii 217/2003, doar dacă victima și agresorul conviețuiesc. În practică, cererile care nu îndeplinesc condiția calității sunt respinse, fără a fi analizată situația de fapt.

Ce trebuie să conțină cererea pentru emiterea unui ordin de protecție?

Anexa la Legea 217/2003 cuprinde formularul ce trebuie completat de persoana care solicită protecție. Formularul se depune apoi la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul victima, este scutit de taxă judiciară de timbru și se judecă de urgență, cu participarea procurorului. Victima poate solicita numirea unui avocat din oficiu, dacă nu deține resursele financiare să fie asistată de un avocat ales. Totodată, este important ca victima să prezinte toate probele de care înțelege să se folosească (înscrisuri, înregistrări, martori, interogatoriu) și să cunoască faptul că probele a căror administrare durează un timp îndelungat vor fi respinse.

În cadrul formularului privind emiterea unui ordin de protecție se bifează obligațiile ce se solicită a fi stabilite de instanță în sarcina agresorului. Cu titlu de exemplu, menționăm posibile cerințe: să păstreze o distanță minimă determinată față de victimă, copiii acesteia și locul de muncă al victimei, să interzică agresorului orice contact cu victima, inclusiv telefonic sau prin corespondență, obligarea agresorului să predea armele deținute, în cazul în care acesta posedă, să se dispună încredințarea copiilor minori, să fie evacuat agresorul din locuința familiei, etc.

Este important de reținut că ordinul de protecție poate fi emis pe o durată de cel mult 6 luni, se execută de îndată și se comunică structurilor Poliției Române din raza domiciliilor victimei și agresorului. Nerespectarea măsurilor impuse prin hotărârea instanței reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoarea. Ordinul de protecție se poate prelungi prin introducerea unei noi cereri la expirarea duratei, dacă starea de pericol subzistă sau au apărut elemente noi.

Articol publicat la data de 27.04.2017 în www.presagalati.ro
http://presagalati.ro/ordinul-de-protectie-calea-legala-de-lupta-impotriva-violentei-domestice/

Darea în plată - tot ce trebuie să știți!

http://www.viata-libera.ro/justitie/77847-cum-se-poate-aplica-darea-in-plata-consultatii-juridice

http://observator.tv/social/familia-din-galati-care-de-trei-generatii-nu-a-avut-buletin-172766.html

Înregistrare marcă la OSIM

Dreptul asupra mărcii sau a indicaţiei geografice este dobândit şi protejat prin înregistrarea acestora la OSIM în condiţiile Legii nr. 84/1998 privind înregistrarea mărcilor şi indicaţiilor geografice, modificată şi completată prin Legea 66/2010.

 
   Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane. Pot să constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi în special forma produsului sau ambalajului său, combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.
   Înregistrarea unei mărci poate fi cerută individual sau în comun de orice persoană, direct sau printr-un mandatar, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi de regulamentul de aplicare a acesteia.
   În condiţiile în care solicitantul nu are nici domiciliul, nici sediul şi nici o unitate industrială sau comercială, efectivă şi funcţională pe teritoriul Uniunii Europene sau în Spaţiul Economic European, este obligatorie reprezentarea prin mandatar autorizat, cu excepţia procedurii de depunere a cererii de înregistrare de marcă.

   După modul de reprezentare grafică, marca poate fi:
  Marca verbală - o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard
  Marca figurativă - un element grafic (desen) care nu conţine litere sau cifre
  Marca combinată - o denumire scrisă cu o grafică deosebită şi/sau in culori sau o denumire însoţită de un element grafic (desen)
  Marca tridimensională - marca constituită din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu.
     
După natura solicitanţilor, o marcă poate fi:
  Marca individuală - marca a cărui solicitant/i este/sunt persoana/le juridică/e sau/şi fizica/e;
 Marca colectivă - marca destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaţii de produsele sau serviciile aparţinând altor persoane. Înregistrarea mărcii colective este condiţionată de existenţa şi depunerea unui regulament în care să se indice persoanele şi condiţiile în care acestea sunt îndreptăţite la utilizarea mărcii;
  Marca de certificare - marca a cărui solicitant este o persoană juridică legal abilitată să exercite exclusiv controlul produselor şi serviciilor în ceea ce priveşte calitatea, materialul, modul de fabricaţie. Pentru depunere sunt necesare cererea, regulamentul de folosire a mărcii de certificare şi autorizaţia sau documentul din care să rezulte exercitarea legală a activităţii de certificare.

    Pentru a înregistra ca marcă o denumire (sau un slogan), însoţită sau nu de un element figurativ (desen), este necesar să completaţi un formular tip - cererea pentru înregistrarea unei Mărci pe cale naţională şi să achitaţi taxele prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 republicată, privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 959 din 29.11.2006 - anexa 4, cu modificările impuse de Legea 66/2010. Formularul se găseşte pe site-ul nostru www.osim.ro şi se completează obligatoriu pe calculator (nu se primeşte completat de mână). Completarea lui se poate face prin două modalităţi:
        A) on-line, accesând de pe prima pagina a site-ului nostru sau din rubrica “ Mărci şi indicaţii geografice”, link - ul "Depunere electronică cerere înregistrare marcă naţională"; pentru această situaţie, înainte de a începe completarea formularului trebuie să achitaţi taxele de depunere a cererii şi de publicare a acesteia, având în vedere că pentru a se închide aplicaţia şi a primi număr de depozit (număr de cerere) este necesar să precizaţi numărul ordinului de plată cu care s-au achitat taxele menţionate, să-l scanaţi şi să-l adăugaţi în fişier.
        B) accesând formularul în format .pdf, din rubrica “Formulare ”, sau din rubrica “ Mărci şi indicaţii geografice”; dacă optaţi pentru această variantă formularul trebuie depus la OSIM, în două exemplare, direct sau prin poştă cu confirmare de primire; formularul se poate trimite şi prin fax sau pe e-mail cu condiţia ca în termen de 30 de zile să fie transmis la sediul OSIM şi formularul original, însoţit de o adresă în care să se precizeze că a fost depus mai întai prin fax sau e-mail şi să se menţioneze numărul care a fost primit de la "Biroul de Recepţie Înregistrări C.B.I., D.M.I., MĂRCI" al OSIM. Dacă marca are o grafică particulară (respectiv o scriere diferită de cea standard sau are un element figurativ (desen) care însoţeşte denumirea) este necesar să ataşaţi o reproducere grafică suficient de clară a mărcii, de dimensiune maxim 8×8 cm, în spaţiul corespunzător de pe formular şi să anexaţi pe o pagină separată încă 5 reproduceri, de aceeaşi dimensiune şi culoare cu cea de pe formular. Odată cu depunerea cererii va trebui să achitaţi  taxa de depunere a acesteia în valoare de 45 lei şi taxa de publicare a ei, care are valoarea de 134 lei pentru mărcile alb-negru şi 446 lei pentru mărcile color; dacă depuneţi cererea direct la sediul OSIM, taxele se achită la casieria instituţiei, dacă o trimiteţi prin poştă va trebui să ataşaţi la cerere o copie a ordinului de plată din care să reiasă achitarea taxelor menţionate.
        ATENŢIE! Neplata acestor taxe odată cu depunerea cererii duce la neacordarea datei de depozit! După acordarea datei de depozit cererile se publică în format electronic, în maxim 7 zile. Data publicării reprezintă data de la care timp de 2 luni pot fi depuse observaţii (pe motive absolute de refuz – art. 5 din lege) şi opoziţii (pe motive relative de refuz - art. 6 din lege).
      În maximum trei luni de la depunerea cererii de înregistrare de marcă, trebuie achitată taxa pentru examinarea în fond (în caz contrar dosarul urmând a fi radiat pentru neplată taxe). Valoarea acestei taxe urmează a fi stabilită în funcţie de felul în care arată marca şi de numărul de clase pentru care se solicită înregistrarea. Clasele menţionate se referă la obiectul de activitate pentru care se solicită protecţia prin marcă şi se găsesc în Clasificarea Internaţională a Mărcilor de la Nice ediţia a - X -a (se găseşte pe site în limba română). În cazul în care nu sunteţi sigur de încadrarea claselor, puteţi trece la rubrica corespunzătoare din formular descrierea activităţii dvs., urmând să facă clasificarea examinatorii de la Serviciul Examinare Preliminară Mărci, contra unei taxe de 134 lei.

Începând cu data de 01.07.2014 - NOUL CONT DE TAXE (ÎN LEI) ESTE: RO29 TREZ 7032 0F36 5000 XXXX, deschis la Trezoreria Sector 3, str. Cireşului, nr. 6, sector 3, Bucureşti.

        În conformitate cu Ordonanţa menţionată anterior există următoarele taxe de examinare pentru o clasă:        

- pentru mărcile individuale:
                - marca verbală: 491 lei;
                - marca combinată/figurativă/tridimensională alb/negru: 625 lei;
                - marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 981 lei.

                Pentru fiecare clasă suplimentară se plăteşte suma de 223 lei.

- pentru mărcile colective sau de certificare:
                - marca verbală: 1740 lei;
                - marca combinată /figurativă/tridimensională alb/negru: 2008 lei;
                - marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 2454 lei.

              Pentru fiecare clasă suplimentară se plăteşte  suma de 312 lei.

        OSIM examinează în fond o cerere de înregistrare marcă în 6 luni de la publicarea acesteia, cu condiţia achitării taxelor corespunzătoare şi decide admiterea sau respingerea înregistrării mărcii respective.        

În cazul admiterii înregistrării mărcii, aceasta se va publica în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială - Secţiunea Mărci, în format electronic şi se înscrie în Registrul Mărcilor, urmând să se elibereze certificatul de înregistrare cu condiţia achitării taxei prevăzute de lege în valoare de 223 lei.

          OPŢIONAL! Odată cu cererea de înregistrare de marcă sau în următoarele săptămâni, puteţi solicita efectuarea unei cercetări documentare de către specialiştii din cadrul Serviciului Mărci. Scopul cercetării este de a afla dacă mai este înregistrată o marcă identică sau asemănătoare al cărei titular ar putea face opoziţie la înregistrarea mărcii dvs., în perioada de doua luni de la data publicării. Veţi găsi formularul tip şi taxele corespunzătoare pe site-ul OSIM la capitolul de "Servicii"- punctul 3: "Servicii în domeniul mărcilor". Formularul pentru cercetări documentare în domeniul mărcilor are inscripţionat în colţul din dreapta sus cuvântul "MĂRCI".

              Drepturile asupra mărcilor pot fi transmise prin cesiune sau licenţă, oricând în cursul duratei de protecţie a mărcii.
        Marca este valabilă 10 ani începând cu data la care a fost depusă cererea de înregistrare şi poate fi reînnoită pentru oricâte de multe perioade de 10 ani.
        Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate numai pe teritoriul României.